27.09.2012

Cererie cătă domniu Vasile, tipografiul.

            Io, Ilie Iuăn a Veronichei din deal, născut sub nucu din spatele casei lu buna (aşe mi-o zîs muica), în ceasul al doilea, zîua, anu (nu vreu a-l spune) şi stabilit ceva mai la vale, în casa cenuşîie, cu patru fierestre ce dau în drum (restu au câte două), la număriu 157 B, pe stânga cum meri cătă biserica mare, îţi solicitez ţâie, spre trebuinţă mie, un favoriu.

Recunosc că nu ştiu dacă întocmesc cum trebuieşte cereria, da io tăt o scriu, că scriu frumos. Doamna Măria de ne-o învăţat a ceti în sloave, îmi zâcea mereu „ tu Ioane eşti povestitorul de are început, da n-are sfârşit” şi-apoi io unu cred că de bine zâcea doamna, că n-avia a minţî chiar ea.

Şi să-ţi spui, ce m-am pornitu, că tăt n-am apucat să-ţi zîc ce-ţi cer io acilea. Aşadar, io, Ilie Iuăn a Veronichei din deal, amu nu-ţi mai spui unde şed, că îi citi mai pă la începutu cererii, îţi cer ţâie, domniu Vasile, tipografiu, să iscaleşti la maşina aia dumitale un ziaru în plus, că nu ştiu ce face poştaşu ista nou că mă saltă în tătă zîua de la ziaru matale de o vremie încoace. De-i putea ţâne-l bine pă vun raft mai gol o ţârucă că viu io la matale dupe el.

Amu închei.

Cu mulţămiri dumitale,

Io, Ilie Iuăn a Veronichei din deal

Întocmită cereria,

Azi a 27-a zî a lui septembrie, anu sfârşitului lumii.

Anunțuri