a trecut de ceva vreme efectul calmantelor…

o vreme am fost cer,
apoi pământ, iarbă
– verde crudă –
acum,
sunt bucata aceea neagră de lut
îngrămădită între rădăcinile
celui mai bătrân copac al timpurilor.

și da…
sunt mută,
oarbă,
surdă
și goală precum întunericul!

am propriul meu Cernobîl,
mă retrag zilnic un centimetru
spre centrul pământului
pentru a feri lumina de exploziile
ce îmi fac pieptul să se cutremure.

a trecut de ceva vreme efectul calmantelor…
s-au deschis larg porțile spitalului
și căile Domnului.
e curent și frig,
nările-mi spun că încă e iarnă,
iar pentru mine
e anotimp de hibernare.

Anunțuri